Revista de Economie Teoretică şi Aplicată galerie-foto Dinu Marin
                           / Articole / Reviste
Iesirea din Iluminism
Pentru un observator superficial,
adevarul stiintific se afla in afara oricarei indoieli.
Henri Poincar
    Nevoia de sinteza pare sa fie presanta pentru intrarea n faza postiluminista a cunoasterii. Tendintele clasice de dispersare si integrare aparent contrarii au aliniat cunoasterea, mai ales pe cea stiintifica, la semnificatiile coagulante ale monadei, ca unitate a diversitatii. Prevalenta unitatii a avut sens rational exclusiv. Doar alterarea rationalului intreprinsa de ideologie a aruncat n derizoriu epistemic stiintele sociale, bunaoara. Fuga de ideologie a dus la autonomizare excesiva a domeniilor si la izolare n instrumentalism, aruncand stiintele umane pe traseul ratacitor al masurarii si calculului obiectivant. n cazul n care nu au deraiat n criticism sau istoricism. Aplicabilitatea tehnologica, desi a fortat specializarea, a generat contexte intercomunicationale, ca traseu de limitare a autosuficientei deterministe. Tentatia diversitatii si pozitionarea preeminenta a fragmentarului n stiintele naturii, tocmai pentru ca a ramas n repere rationale, s-a epuizat n regasirea simetriei universurilor. Natura fizica este cea care a rationalizat paradoxul dintre profunzimea din ce n ce mai ngusta si orizontul din ce n ce mai larg n cunoastere. Revelatia cuantei a luminat Universul ca ntreg.
    Extensia experientei cunoasterii lumii fizice la alte tipuri de realitati nu s-a dovedit rodnica. Interpretarea economiei n baza legilor fizice pare ca este o tema academica, n fond dovedindu-se un exercitiu de stil comparabil cu adaptarea ca standard de creativitate minora. Reformularea problemelor dintr-o realitate ce tine de natura umana n termenii cunoasterii naturii fizice are cel mult valoare ludica, de fluidizare a intelectului si de relaxare a inductiei. Ca si cand am concepe n versuri cu rima problema corelatiei dintre cresterea productivitatii si cresterea salariilor; ne impresioneaza prin vibratie, dar nu deschide vreo posibilitate de a vedea o alta dimensiune sau cale de utilizare performanta a lucrurilor. Mixarile ndraznete de realitati si metode de cunoastere nu difera de efortul n van specific ncrucisarii speciilor.
    n loc sa iesim din ngustimea fragmentului prin altoirea metodelor stiintifice ntre ele, mai normal este sa schimbam referentialele sau sa largim orizontul viziunii compatibile cu ntregul. Pentru raspunsul nesatisfacator dat catimii, trebuie sa venim cu replica dubitativa a metafizicii ca sa spargem cercul vicios al asumtiei. Rezultatul detaliului rational trebuie sa treaca proba ordinii generale a metafizicii. O stiinta, mai ales sociala, da semne de maturizare nu pentru ca pare sa-si fi clarificat o infrastructura a notiunilor, ci pentru
ca aceasta este concordanta cu o suprastructura a conceptelor. Cunoasterea nu are sens decat ca metacunoastere.
    n stiintele economice, tarate de viziunea iluminista construita n jurul preceptului baconian stiinta este putere, apelul la instrumente din stiintele exacte pare natural. Oricum, naturaletea viziunii a deschis o bucla devianta n a randamentaliza socialul prin aumanizarea economicului. Iluminismul a pus stiintele economice n situatia tragica de a-si consuma subiectul. Starea intra n coliziune cu semnificatiile ideii de progres. Natura umana are n economia iluminista o cale implacabila spre apocalipsa. Economia s-a obiectualizat prin definitie si are o functie exclusiv materiala. Ea trateaza indistinct si agresiv natura n ansamblul ei, inclusiv natura umana. Economia croita pe calapodul iluminist identifica material atat individul, cat si societatea. Ea sacrifica natura inclusiv natura umana pentru preeminenta materialista.
    Marea provocare a cercetarii economice este adecvarea metodelor la consistenta umana a obiectului ei pentru a avea sansa sa iasa din bucla materialista n care a fost mpinsa de Iluminism. n prima faza cercetatorii economisti trebuie sa se pozitioneze corect pentru a putea sa se asigure, n sensul sa fie constienti, de capcanele relativizarii cunostintelor de pana acum. Excesul de cunostinte despre copac si slaba relevanta a acestora n raport cu regularitatea naturala a padurii indica starea critica. Repozitionarea principala, de natura metafizica, nseamna nu doar revolutia n domeniul resurselor prin renuntarea la externalizari, cum sugereaza viziunea privind societatea cunoasterii si economia bazata pe cunostinte, ci si repunerea umanului n centrul referentialelor de testare a performantei ca functie a economiei.
    Fizicalizarea economiei si golirea de continut a functiei sociale a economiei dintr-o obsesie a caii regale a randamentalismului saraceste conditia acestei stiinte sociale. Iesirea din acest blocaj nseamna rechemarea la bara umanului a tuturor conceptelor economiei construite pe tezele Iluminismului. Si asta nu doar pentru a reveni la functia sociala a economicului, ci si pentru a regandi notiunile si conceptele n armonie cu sensurile naturii umane si pentru acordul ei vital, extrem de fin, cu natura n general. Adica, ntr-un fel esential, economia sa iasa din reductiile rationaliste de tip mecanicist, ca si din deductiile copiate si sa intre n faza adecvarii la completitudinea sistemelor vii cu autoreglare. Este vorba, pe scurt, de ntoarcerea acasa a economiei, n universul stiintelor umane.
Publicații
 ARTICOLE
Ziare
Reviste
  » Distincțiile complexității [ro] [en]
  » Turbulenţa ciclurilor [ro] [en]
  » Abandonul epistemic [ro] [en]
  » Transferuri fundamentale [ro] [en]
  » Două vorbe [ro] [en]
  » Reglatorul natural [ro] [en]
  » Impasul metodologic [ro] [en]
  » Triade inversate [ro] [en]
  » Pisica metodologică [ro] [en]
  » Consensul idealului [ro] [en]
  » Vacuum axial [ro] [en]
  » După tranziţie [ro] [en]
  » Iluminismul stabilităţii [ro] [en]
  » Austeritatea corectivă [ro] [en]
  » Gravitaţia subdezvoltării [ro] [en]
  » Economicitate psihologizată [ro] [en]
  » Determinism indirect [ro] [en]
  » Contextul anantropic [ro] [en]
  » Temeiul natural [ro] [en]
  » Nominarea pieţei [ro] [en]
  » Simetriile sensibile [ro] [en]
  » Dezideologizarea pieţei [ro] [en]
  » Macroeconomia subterană [ro] [en]
  » Dubla corectivitate [ro] [en]
  » Limitări principiale [ro] [en]
  » Opţiunea pendulului [ro] [en]
  » Vitralii epistemice [ro] [en]
  » Macroeconomia politică [ro] [en]
  » Antinomia economică [ro] [en]
  » Tot invers! [ro] [en]
  » Consensul ierarhiei [ro] [en]
  » Economia mistică [ro] [en]
  » Confuzii tăcute [ro] [en]
  » Goliat [ro] [en]
  » Inter-regnum [ro] [en]
  » Negativul lumii [ro] [en]
  » Criza gnoseologică [ro] [en]
  » Reducţionismul ideologic [ro] [en]
  » Novum Organum Oeconomicum [ro] [en]
  » Criza semnalizării [ro] [en]
  » Racul modernităţii [ro] [en]
  » Reîncărcarea Economiei [ro] [en]
  » Colapsul sistemelor ierarhice [ro] [en]
  » Fictivizarea instrumentelor [ro] [en]
  » Fundamentele antitetice ale Economiei [ro] [en]
  » Izolaţionismul cognitiv [ro] [en]
  » Confuzionarea metodelor [ro] [en]
  » Circularitatea ideologiilor [ro] [en]
  » Ideal-Funcţional [ro] [en]
  » Fiabil-Viabil [ro] [en]
  » Ineitatea Orientului [ro] [en]
  » Doxa economiei [ro] [en]
  » Turbulenţa soluţiilor [ro] [en]
  » Mediana naturală [ro] [en]
  » Victoria excepţiei [ro] [en]
  » Deşertul dintre lumi [ro] [en]
  » Criza reflexivităţii [ro] [en]
  » Echivalenţa ideologiilor [ro] [en]
  » Cezura economică [ro] [en]
  » Molohul teoriei [ro] [en]
  » Lumea către ea însăşi. Lectură deschisă asupra tranziţiei globale [en]
  » Reconstrucţia ştiinţei economice [ro] [en]
  » Raritatea modelelor explicative [ro] [en]
  » Costurile democraţiei [ro] [en]
  » Ritmul bunului-simţ [ro] [en]
  » Criza de lichiditate a încrederii [ro] [en]
  » Fuga de extreme [ro] [en]
  » Balonul ideologiilor [ro] [en]
  » Libertatea crizei [ro] [en]
  » Educatia antisistem [ro] [en]
  » Impasul economiei [ro] [en]
  » Criza economiei [ro] [en]
  » Ordinea spontana [ro] [en]
  » Fizica naturii umane [ro] [en]
  » Criza Phoenix [ro] [en]
  » Ciclurile dilemei [ro] [en]
  » Escatologia fundamentalismelor [ro] [en]
  » Calea scurta [ro] [en]
  » Criza castigului [ro] [en]
  » Apocalipsa epistemica [ro] [en]
  » Criza partii [ro] [en]
  » Emergenta dogmei [ro] [en]
  » Hominizarea Economiei [ro] [en]
  » Echerul Spatial [ro] [en]
  » Ce este societatea cunoasterii? [ro] [en]
  » Instantia Crucis [ro] [en]
  » Economia Umana [ro] [en]
  » Ciclurile Tranzitiei -O perspectiva epistemologica asupra globalizarii- [ro] [en]
  » Nimicul neoclasic [ro] [en]
  » Homo oeconomicus [ro] [en]
  » Economia politica [ro] [en]
  » Falimentul epistemic [ro] [en]
  » Conditia politica [ro] [en]
  » Stiinta autista [ro] [en]
  » Globalizarea ca proiect de modernitate [ro] [en]
  » Scurtaturi incomplete [ro] [en]
  » Viziunea contextului si modernizarea ultimativa
[ro] [en]
  » Mana invizibila a sentimentelor
[ro] [en]
  » Economia de dupa [ro] [en]
  » Ecranul intelectual [ro]
  » Iesirea din Iluminism [ro]
  » Apocalipsa fragmentarismului
[detalii]
 CĂRȚI
» Economia de dictionar, 2010
» Modelul european de integrare. Editia a II-a, 2007
» Globalizarea. Modelul explicativ (Seria Sinteze), 2006
» Economia Romaniei
O viziune asupra tranzitiei postcomuniste, 2006
» Fundamentarea si coordonarea politicilor economice in Uniunea Europeana, 2006
» Mecanisme de convergenta si coeziune, 2005
» Modelul european de integrare, 2005
» Globalizarea si aproximarile ei, 2004
» Economie Europeana
O prezentare sinoptica, 2004
» Economia Romaniei
Culegere de teste-grila si studii de caz, 2003
» Globalizare si intregrare economica, 2003
[detalii]
Prima pagină | Profil | Articole | Cărți | Arhivă | Contact
Copyright © DINU MARIN, 2008-2018