Revista de Economie Teoretică şi Aplicată galerie-foto Dinu Marin
                           / Articole / Reviste
Apocalipsa fragmentarismului
Nu exista niciun motiv ca unii intelectuali dintre cei mai luminati
sa nu izbuteasca in curand sa raspandeasca vestea buna
ca zarva nihilista a fost de fapt mult zgomot pentru nimic.
Karl R. Popper
    Izgonirea din arena a metafizicii ncepe odata cu credinta ca stiinta este putere. Efectul sau babilonian amestecul de repere care limiteaza sensul a instalat criza modernismului. ntr-un fel genuin aceasta a fost chiar o criza de crestere.
    Simptomul crizei consta n secularizarea functiei demiurgice. Totul s-a produs ntr-o maniera radicala. n arena au ramas doar instrumentele, omul ajungand cel mai important instrument. Scopul ultim este performanta, si nu viata. Rationalizarea a redus comunicarea prin da sau nu la consemnarea informatica a raspunsului pozitiv prin 1 si negativ prin 0. Dincolo de algoritmul abstract nu mai este loc de nimic. Starile intermediare ale sistemului, ca dealtfel si dilema sunt inutile. Functia de judecata priveste doar intrarile si iesirile. Complexitatea organica este schematizata. Dependentele multiple sunt preformate sa accepte intrari si sa consemneze iesiri. Recurenta nlocuieste teleologia.
    Reproducerea performantei este principiul care legitimeaza. Modelul traverseaza toate aliniamentele existentei. Corectitudinea politica tine loc de morala, comunicarea publica acopera educatia, reteta este succesul nvatarii, norma tehnica si regularitatea algoritmica nlatura costurile orizontului. Fericirea este consumista, iubirea este gimnastica, solidaritatea este ierarhica, mplinirea este virtuala.
    Faza maturizarii acestor tendinte este cea a postmodernismului. Adica trairea decadenta a valorilor rationalizate. Postmodernismul a impus specializarea n sine, analiza sociala a fost redusa la o problema de limbaj (matematic, informatic etc.). Fixarea n fragment a facut din postmodernism o filozofie disolutiva, alergica la perspective, n fapt, autofixata n repere care limiteaza excesiv daca nu anuleaza semnificatia. Este o predilectie pentru asumtii care alimenteaza comoditatea si alunga riscul si aventura viziunilor relative, inutilizeaza metanaratiunile si idealul. Blocarea n diferente absolutizate un atomism fara metafizica neaga ceea ce este transversal, general si comun, valori acuzate de pervertirea rationalitatii empirice si de dijmuirea randamentului tutelar. Triumful complet al rationalului presupune excluderea irationalului. Creatia este calcul rece, auman, decizia este o mecanica a ratiunii, determinismul este eminamente material. Omul este masina. Sentimentul nu este combustibilul sau.
Postmodernismul esueaza n suportul confortabil al mediocritatii suficiente siesi, autonomizata si legitimata ca atare de fragmentarismul absolutist. Adica, paradoxal, postmodernismul esueaza n cea mai opaca ideologie care alimenteaza un fundamentalism pe dos. Comunicarea devine tehnica, argumentatia est normata, strapungerile nu au sens decat n limitele fragmentului, rupturile se eternizeaza, partile si revendica independenta, legaturile transcedentale se dizolva. Strigatul randamental ntregul este mort! nlocuieste strigatul crizei iluministe Dumnezeu este mort!.
    Cand iesim din postmodernism? Cand comportamentul nostru cotidian nu mai este un reflex conditionat de strigatul randamental. Partea a doua a secolului n care decadenta modernismului a fost botezata postmodernism un secol al trairilor extreme a anuntat o cale: revenirea la preeminenta ntregului. Realitatea s-a conturat si n baza principiului transcendental, resurectia lui luand forma supranationalului. Solutia iesirii din fragmentarism nu a venit din ratiune. Emotia lipsei de ratiune generata de absurditatea violentei ntre fragmente a sugerat adevarata varianta a depasirii crizei: ntregul constientizat sa dea coerenta si compatibilitate n performantele fragmentelor. O noua sinteza a experientei umane, o reabilitare necesara a perspectivei globale si o restructurare a functiilor n acord cu cauza ultima a vietii reprezinta trinitatea care ne mantuieste de vinele postmodernismului.
    Nu putem sa nu constatam, cel putin n materie de educatie, decalajele, de care suntem responsabili, fata de tendintele reusite ale iesirii din criza postmodernista. Daca ne raportam la practicile din nvatamant, la nivel de curricula, decalajul este de trei-patru decenii, n unele privinte chiar mai mult. Izolarea n suficienta disciplinelor de nvatamant, extrem de fragmentare si obsedate de legitimitatea obtinuta prin inventarea de metodologii alterate, constituie un simptom al decalajului. Caderea n capcana rationalizarii analizei economice prin apelul la tehnicile matematice, ale modelarii, ca singure instante ale testarii adevarului, ca si evadarea pe terenul artificial al ipotezelor derivate din credinte sau impresii de lectura amplifica decalajele. Lectia iesirii din fragmentarism trebuie nsusita si de nvatamantul superior romanesc. Cum? Repede!
Publicații
 ARTICOLE
Ziare
Reviste
  » Distincțiile complexității [ro] [en]
  » Turbulenţa ciclurilor [ro] [en]
  » Abandonul epistemic [ro] [en]
  » Transferuri fundamentale [ro] [en]
  » Două vorbe [ro] [en]
  » Reglatorul natural [ro] [en]
  » Impasul metodologic [ro] [en]
  » Triade inversate [ro] [en]
  » Pisica metodologică [ro] [en]
  » Consensul idealului [ro] [en]
  » Vacuum axial [ro] [en]
  » După tranziţie [ro] [en]
  » Iluminismul stabilităţii [ro] [en]
  » Austeritatea corectivă [ro] [en]
  » Gravitaţia subdezvoltării [ro] [en]
  » Economicitate psihologizată [ro] [en]
  » Determinism indirect [ro] [en]
  » Contextul anantropic [ro] [en]
  » Temeiul natural [ro] [en]
  » Nominarea pieţei [ro] [en]
  » Simetriile sensibile [ro] [en]
  » Dezideologizarea pieţei [ro] [en]
  » Macroeconomia subterană [ro] [en]
  » Dubla corectivitate [ro] [en]
  » Limitări principiale [ro] [en]
  » Opţiunea pendulului [ro] [en]
  » Vitralii epistemice [ro] [en]
  » Macroeconomia politică [ro] [en]
  » Antinomia economică [ro] [en]
  » Tot invers! [ro] [en]
  » Consensul ierarhiei [ro] [en]
  » Economia mistică [ro] [en]
  » Confuzii tăcute [ro] [en]
  » Goliat [ro] [en]
  » Inter-regnum [ro] [en]
  » Negativul lumii [ro] [en]
  » Criza gnoseologică [ro] [en]
  » Reducţionismul ideologic [ro] [en]
  » Novum Organum Oeconomicum [ro] [en]
  » Criza semnalizării [ro] [en]
  » Racul modernităţii [ro] [en]
  » Reîncărcarea Economiei [ro] [en]
  » Colapsul sistemelor ierarhice [ro] [en]
  » Fictivizarea instrumentelor [ro] [en]
  » Fundamentele antitetice ale Economiei [ro] [en]
  » Izolaţionismul cognitiv [ro] [en]
  » Confuzionarea metodelor [ro] [en]
  » Circularitatea ideologiilor [ro] [en]
  » Ideal-Funcţional [ro] [en]
  » Fiabil-Viabil [ro] [en]
  » Ineitatea Orientului [ro] [en]
  » Doxa economiei [ro] [en]
  » Turbulenţa soluţiilor [ro] [en]
  » Mediana naturală [ro] [en]
  » Victoria excepţiei [ro] [en]
  » Deşertul dintre lumi [ro] [en]
  » Criza reflexivităţii [ro] [en]
  » Echivalenţa ideologiilor [ro] [en]
  » Cezura economică [ro] [en]
  » Molohul teoriei [ro] [en]
  » Lumea către ea însăşi. Lectură deschisă asupra tranziţiei globale [en]
  » Reconstrucţia ştiinţei economice [ro] [en]
  » Raritatea modelelor explicative [ro] [en]
  » Costurile democraţiei [ro] [en]
  » Ritmul bunului-simţ [ro] [en]
  » Criza de lichiditate a încrederii [ro] [en]
  » Fuga de extreme [ro] [en]
  » Balonul ideologiilor [ro] [en]
  » Libertatea crizei [ro] [en]
  » Educatia antisistem [ro] [en]
  » Impasul economiei [ro] [en]
  » Criza economiei [ro] [en]
  » Ordinea spontana [ro] [en]
  » Fizica naturii umane [ro] [en]
  » Criza Phoenix [ro] [en]
  » Ciclurile dilemei [ro] [en]
  » Escatologia fundamentalismelor [ro] [en]
  » Calea scurta [ro] [en]
  » Criza castigului [ro] [en]
  » Apocalipsa epistemica [ro] [en]
  » Criza partii [ro] [en]
  » Emergenta dogmei [ro] [en]
  » Hominizarea Economiei [ro] [en]
  » Echerul Spatial [ro] [en]
  » Ce este societatea cunoasterii? [ro] [en]
  » Instantia Crucis [ro] [en]
  » Economia Umana [ro] [en]
  » Ciclurile Tranzitiei -O perspectiva epistemologica asupra globalizarii- [ro] [en]
  » Nimicul neoclasic [ro] [en]
  » Homo oeconomicus [ro] [en]
  » Economia politica [ro] [en]
  » Falimentul epistemic [ro] [en]
  » Conditia politica [ro] [en]
  » Stiinta autista [ro] [en]
  » Globalizarea ca proiect de modernitate [ro] [en]
  » Scurtaturi incomplete [ro] [en]
  » Viziunea contextului si modernizarea ultimativa
[ro] [en]
  » Mana invizibila a sentimentelor
[ro] [en]
  » Economia de dupa [ro] [en]
  » Ecranul intelectual [ro]
  » Iesirea din Iluminism [ro]
  » Apocalipsa fragmentarismului
[detalii]
 CĂRȚI
» Economia de dictionar, 2010
» Modelul european de integrare. Editia a II-a, 2007
» Globalizarea. Modelul explicativ (Seria Sinteze), 2006
» Economia Romaniei
O viziune asupra tranzitiei postcomuniste, 2006
» Fundamentarea si coordonarea politicilor economice in Uniunea Europeana, 2006
» Mecanisme de convergenta si coeziune, 2005
» Modelul european de integrare, 2005
» Globalizarea si aproximarile ei, 2004
» Economie Europeana
O prezentare sinoptica, 2004
» Economia Romaniei
Culegere de teste-grila si studii de caz, 2003
» Globalizare si intregrare economica, 2003
[detalii]
Prima pagină | Profil | Articole | Cărți | Arhivă | Contact
Copyright © DINU MARIN, 2008-2018